Biserica Pogorârea Sf. Duh - Ostrov

Biserica Pogorârea Sf. Duh - Ostrov

Biserica ortodoxă secolul XIV, a suferit mai multe refaceri. Se compune dintr-o navă dreptunghiulară prelungă, boltită în leagăn, cu absidă semicirculară în prelungire şi turn clopotniţă patrulater, complet degajat, pe latura de vest. Partea de vest a naosului cu turnul clopotniţei, rămase din vechea construcţie prezintă caractere romanice care se regăsesc şi la celelalte biserici de curte din Haţeg. Partea de este, cu altarul, a fost adăugată în secolul XIX.


În luneta portalului vestiv se afla pictată icoana de hram, atribuită unui zugrav Ştefan. Curtea bisericii este împrejmuită cu gard de piatră din monumente romane, inscripţii, reliefuri, elemente arhitecturale, aduse probabil din împrejurimile Ulpiei Traiana.

Biserica de la Ostrov a intrat în atenţia epigrafiştilor de epoca română de la care şi avem o descriere a bisericii cu o datare între suta a VII–a până în secolul XIII-XIV (St. Moldovan).

Analizele şi descrierile ştiinţifice au fost inaugu-rate de către Virgil Vatasianu apoi în anul 1959 de Mircea Păcurariu, Vasile Drăguţ (pictura) şi Radu Popa (arheologie). Aici la Ostrov în anul 1360 există un scaun al juzilor şi este amintit în acelaşi an Protopopul Petru, primul Protopop în istoria bisericii româneşti. Biserica a fost rodul eforturilor familiilor ctitoreşti a familiilor cheziale ulterior mobiliare locale Stanciu Berove şi Stephanus (1409 - 1451). Din vremea lor datează icoana Maicii Domnului „Hodighiatria“ şi o parte din pictura bisericii de secol XV, probabil opera zugravului Ştefan, icoană ce se afla pe timpanul de vest al bisericii, deasupra uşii de sub turnul bisericii.

Clopotniţa a fost ridicată ulterior şi este unicat ca element de artă gotică de acest tip din Ţara Haţegului.

Deasemenea merită o atenţie deosebită cimitirul împrejmuit cu 208 pietre romane cu epigrafe, piese decorative şi nonfigurative.


Galerie foto