Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului

Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului

Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, intrat pe lista obiectivelor UNESCO, se întinde pe o suprafaţă de 102.392 ha şi beneficiază de un patrimoniu natural şi cultural unic în lume. El asigură protejarea siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici. Primele cercetări asupra dinozaurilor din zonele Densuş, Tuştea, Sânpetru şi Unirea au fost făcute de baronul maghiar Franz von Nopcşa (1815-1904).


Valea Dinozaurilor este Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului locul unde puteţi face o călătorie imaginară în timp până în vremurile preistorice. Aici s-au descoperit fosile de dinozauri ce au trăit în zonă acum 70 de milioane de ani. Pe atunci, Ţara Haţegului era parte dintr-o insulă tropicală cu palmieri şi ferigi uriaşe unde trăiau crocodili, reptile zburătoare şi dinozauri pitici. De ce erau dinozaurii din Insula Haţegului pitici? Pentru că, fiind nevoiţi să trăiască într-un spaţiu restrâns, cu resurse de hrană puţine, au ajuns cu timpul mult mai mici decât rudele lor de pe continent.

Cea mai importantă descoperire paleontologică din Ţara Haţegului, pe lângă dinozaurii pitici, a fost cea a resturilor unui pterozaur (grup de reptile zburătoare care au trăit în aceeaşi perioadă cu dinozaurii) numită Hatzegopteryx sau "uriaşul cu aripi din Haţeg".

Exemplarul descoperit în cătunul Vălioara a trăit la sfârşitul Cretacicului şi avea o anvergură de aproximativ 12 metri. Numai capul, cu tot cu cioc, ar fi avut cam trei metri. Cercetările specialiştilor de la Universitatea din Bucureşti nu s-au oprit la aceste descoperiri, iar siturile din Ţara Haţegului sunt considerate o "Meca" de către profesorii universitari şi studenţii din întreaga lume care studiază an de an dinozaurii pitici ce populau, în urmă cu 85 de milioane de ani, insula din Marea Tethys, actuala Ţara Haţegului.