Muntii Retezat

Cine a călcat vreodată peste stâncile cenuşiu verzii ale Retezatului va rămâne pe veci în suflet cu chemarea lui, cine a băut din apa Râuşorului nu va avea linişte până nu va revedea acest munte din nou, aşa cum spunem noi cei mulţi 'munte al sufletului nostru. Cine se va oglindi în apa Bucurei va şti să înţeleagă ca în liniştea marelui lac glaciar se ascunde sufletul şi legenda marelui munte, sa stai culcat cu faţa spre lac într-o noapte de vară te va face să te simţi plutind între stelele căii lactee.Cine va urca în Peleaga va înţelege de ce merită să-ţi dai sufletul să ajungi pe un vârf de munte. Cine va străbate codrii va simţi foşnetul sălbăticiei şi încleştarea naturii în zilele în care cei doi uriaşi parcă vor să-şi reia stăpânirea muntelui.


 

Retezatul este cel mai complex și mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaților românești. Originalitatea sa constă în existența unor spectaculoase creste alpine care depășesc 2000 de m înălțime și un relief sculptural, în care s-au imprimat urmele a două mari glaciații (Riss și Würm), făcându-se remarcată existența unei puternice modelări climatice, sub formă de trepte (Platforma de eroziune alpină BorăscuRâul ȘesGornovița).Munții Retezat sunt caracterizați printr-o rețea deasă de ape curgătoare, cu un debit bogat şi permanent.

Parcul Național Retezat s-a înființat în anul 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca și Emil Racoviță. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și internațional, fiind recunoscut ca Rezervație a Biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Național Retezat se urmărește protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic și peisagistic.

Parcul Național Retezat – Rezervație a Biosferei se află în partea de vest a Carpaților Meridionali, cuprinzând o suprafață de 38.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu.

Retezatul prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre, acesta adăpostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni.În interiorul său există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m și peste 80 de lacuri glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din țară.

Începând din anul 1999, Parcul Național Retezat are administrație proprie; din luna septembrie 2004 Parcul Național Retezat a devenit membru al fundației PAN Parks, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar (Retezat - sit SCI)4; cât și protejării și conservării speciilor avifaunistice (Munții Retezat - sit SPA)5.

 

Cel mai important curs de apă este Râul Mare, cu un bazin de 894 km pătrați şi o lungime de 65,8 km.

Culmile nordice ale Retezatului sunt fragmentate de o rețea bogată de ape curgătoare, care îşi adună izvoarele din căldările glaciare de sub creste semeţe.

Lacurile din Munții Retezat, majoritatea de origine glaciară, sunt podoabe nepreţuite, ce dau un farmec aparte peisajului. Prin numărul lor foarte mare (cca. 100), din care 40 lacuri mari şi mijlocii, 18 lacuri mărunte, dar permanente şi cca. 40 ochiuri mici de apă, care în verile secetoase seacă, aceşti munți se compară în Carpaţi doar cu munţii Făgăraş. Lacurile îşi au originea în cuveta provenită prin dăltuirea reliefului de către gheţarii ce acopereau odinioară înălţimile acestor munți. Căldările glaciare acumulau în căuşul lor enorme mase de gheaţă şi zăpadă.