Ţara Haţegului

Ţara Haţegului

Ţara Haţegului (maghiară Hátszegvidék, Hatzak; germană Wallenthal) este un ţinut istoric şi etnografic din colţul de sud-vest al Transilvaniei, judeţul Hunedoara, România. Ţara Haţegului cuprinde depresiunea cu acelaşi nume, dar în „zona de influenţă” a ei se află şi aşezările situate pe cursul superior al Streiului, până la vărsarea acestuia în Mureş. Descris de Ion Pop Reteganul ca fiind un “Ardeal în miniatură”, Ţinutul Ţării Haţegului este una dintre cele mai frumoase zone ale României şi, cu siguranţă, cea mai bogată în ceea ce priveşte diversitatea naturală şi densitatea vestigiilor istorice. Acest loc este subiect de cercetare atât arheologică, cât şi geo şi bio-paleontologică. Vestigiile descoperite aici reprezinta urme ale tuturor perioadelor istorice cunoscute.


Să fii călător în această depresiune aşezată molcom între patru masive muntoase, Munţii Poiana Ruscă, Munţii Ţarcu, Masivul Şureanu şi Masivul Retezat, este o sarcină grea - nu ştii ce să vezi mai întâi, unde să te duci prima oară, unde să zăboveşti mai mult. Oriunde te-ai uita găseşti ceva care să-ţi fure privirile şi să te facă să te îndrăgosteşti iremediabil de această zonă.

Încă de la începuturi, acest tărâm de legendă a fost altfel decât restul lumii, şi ca dovadă ne stau fosilele de dinozauri pitici descoperite aici. În prezent, peste 140 de specii de fluturi reprezentând 75% din totalul speciilor de fluturi din România, 1190 de specii de plante, o treime din totalul speciilor de plante ale ţării şi peste 185 de specii de păsări şi animale protejate îşi găsesc aici adăpostul.

A fost “acasă” pentru generalul francez Henry Mathias Berthelot, dar şi subiect de inspiraţie pentru Jules Verne, Ovid Densusianu, Ion Pop Reteganul, precum şi ultimul subiect de studiu pentru Nicolae Iorga, care a vizitat şi cercetat această zonă cu doar două luni înainte de a fi asasinat.

În Ţara Haţegului şi în zona ei de influenţă istorică se găsesc cele mai vechi biserici de piatră româneşti. Istoricul Radu Popa remarcă:

„Bisericile de zid din Ţara Haţegului reprezintă cel mai vechi şi mai important grup de monumente medievale româneşti păstrate.”

Cel mai vechi grup de biserici haţegane este cel constituit din lăcaşurile datând din secolele XIIXIII, cum ar fi Biserica din Ostrov (prima fază) şi Biserica din Sântămăria-Orlea.

Biserici la fel de valoroase, datate ceva mai târziu, sunt cele din Sânpetru, Râu de Mori sau Suseni (Biserica Colţ).


Galerie foto